Pareri despre emisiunea Mireasa pentru fiul meu
Va invit sa va spuneti parerea despre emisiunea Mireasa pentru fiul meu de la Antena 1 si nu numai. Se accepta orice subiect de discutie, fara jigniri, discriminari sau cuvinte triviale.
Ne-mprietenim?
August 12th, 2014 at 04:51
Amie eu nu am refuzat niciodata competitia din pacate astazi am treaba am ceva de rezolvat de nu aveam treaba plecam de pe acum aungeam inainta de emisiune chiar de nu mai misc ca in tinerete asa ca alta data voi onora invitatia cu placere invitatia o zi buna tuturor indiferent de optiuni Costica 12 08 2014
August 12th, 2014 at 01:39
Noapte buna, dragii mei…va pup cu drag…Adriana, Tilda, Amie, Teodora, Lili, Amalia, Costica, Bunicu…sa aveti vise placute!
August 12th, 2014 at 00:17
M-am întors pentru a 2a oară să vă spun că informația care mi-a căzut prima sub ochi ,după ce am plecat de aici,e că Mirelușa noastră e însărcinată ,(din clipa asta o să-i urez numai de bine)iar unul dintre numele vehiculate a o înlocui în viitorul sezon este cel al frumușelului ce a păzit concurenții în concursul pentru obținerea mașinii.
Acum înțeleg schimbarea vizibilă a atitudinii ei din ultimul timp!Să fie într-un ceas bun!
August 11th, 2014 at 23:52
Super tare,Lili,super tare!Mamă ce m-am distrat,de milioane!Dar acum,fie vorba-ntre noi,poienița e cumva pentru nudiști?!Nu de alta ,dar să nu mă sperii dacă ajung pe acolo și mai văd ceva…aparte!HaHaHa!
Nu știu dacă e și real concediu din poveste,dar ți l-aș dori din suflet,că tare-mi place când spui iu,iu,iuuuuuuu!
August 11th, 2014 at 23:34
Adiță,
era cât pe ce să scap frumusețe de plimbare la Paris!De ce nu ne-ai atenționat, că eu am dat peste ea întâmplător;probabil s-a descărcat mai târziu ,după ce depășisem pagina.Era exact ce aveam nevoie ca să adorm și eu liniștită ,mai ales că astă seară văd că am parte de porție dublă,pentru că a trecut pe aici și Lili.Noapte bună!
August 11th, 2014 at 23:07
Somn ușor și vise frumoase !
August 11th, 2014 at 23:05
O IUBIRE IMPOSIBILĂ
O iubire imposibila
A ajuns iubirea dintre noi,
Cine ne-o fi blestemat
Cu acest final ratat pe amandoi?
o iubire imposibila
Ca o frunza-albastra de pe cer
Cine ne-o fi pus grabit
Doar otrava-n ce-am iubit
Ce banal sfarsit
O iubire imposibila…
Ne-a schimbat destinul intr-un ceas
Cine s-o fi razbunat
Ne-a luat totul si ne-a dat
O iubire imposibila
O iubire imposibila
A ajuns iubirea dintre noi
Cine ne-o fi blestemat
Cu acest final ratat
O iubire imposibila
O iubire imposibila
Care nu exista, n-are rost
A fost vis, a fost cosmar sau un nor imaginar
Nici nu stiu ce-a fost
O iubire imposibila
Ca un strop de ploaie in deşert
Poate ca acum te stiu
Dar oricum e prea tarziu sa te iert
O iubire imposibila
A ajuns iubirea dintre noi
Cine ne-o fi blestemat
cu acest final ratat
O iubire imposibila
Ne-a schimbat destinul intr-un ceas
Cine s-o fi razbunat
Ne-a luat totul si ne-a dat
O iubire imposibila.
Cântec și versuri de Elena Cârstea.
August 11th, 2014 at 22:53
Tilduța dragă,
dacă ți-amintești de trandafirul meu de care povesteam că avea o culoare stranie,…ei,și-a mai schimbat-o între timp și acum când a devenit aproape un buchet,are exact forma și culoarea trandafirilor roșu-siclam cu alb ce străjuiesc pisoii din poza ta!
August 11th, 2014 at 22:47
Am văzut și eu filmulețele cu O-L de la petrecere și după.Interesant dar și rău în același timp,la Laur,e că deși din atitudine,vorbe și roșeala feței se cunoaște că a depășit măsura la pahar,din punct de vedere al rezistenței fizice și a menținerii echilibrului,aproape nu se bagă de seamă.Spun că e rău lucrul ăsta,o dată pentru că-i înșeală percepția asupra propriilor reacții,neconsiderându-le alterate,lucru foarte grav mai ales dacă se suie la volan;a doua pentru că nu-l apucă somnul,nu se moleșește,deci poate reacționa cu toată forța asupra indiferent pe ce i s-ar pune pata.
Oana a căutat să se sustragă la dansurile lui un pic deochiate,motivând că e obosită,dar probabil mai mult pentru a se feri de a înrăutății situația,lucru pe care din păcate nu prea l-a reușit.Spunea printre sughițurile de plâns că nu a fost în viața ei așa de umilită.
Mi-a plăcut de Daniela că a venit ,s-a așezat pe covor lângă ea și-a luat-o în brațe.Când Oana a zis ceva de genul că ai ei n-or să mai vrea s-o ia acasă,că s-a făcut de râs,Daniela o liniștește cu ”lasă,că te iau eu”,iar la hotărârea Oanei de nu se mai împăca cu Laur niciodată,cu”da,până mâine”.Și Doamne, cum i-a fost gura aurită!
Trebuie că o doagă ,cel puțin,o avem lipsă de alergăm de nebuni după cine nu ne place darignorăm dovezile de afecțiune ale celor care ne plac cu adevărat!
August 11th, 2014 at 22:25
Buna seara, prieteni; E concediuuuuuuuuuuuuuuuuuu…iu, iu, iu-iu-; iu, iu, iuuuuuu……..Ce pot sa fac, intr-o zi banala de luni?; stearsa, fada, caniculara?…Pai, cum, ce?; Pot cauta, spre ex. un loc racoros, cu multe floricele pe campii, un loc linistit si cu multa verdeata….Nu ma mai mir, cand, prea preocupata fiind de felul in care oglinda imi spunea o poveste, in ceea ce ma priveste, constat ca, deja sunt in parcarea din poienita; gandesc ca, am o masina inteligenta, care, m-a ” citit”….Mamma-mia, ce aer curat!; inspir-expir si, nu ma mai satur…..Uitasem cat de verde este iarba….uitasem cat de minunat este sa simti miros de brad…uitasem sa ma bucur de un tril de pasarele….uitasem de Mine…….Este atat de liniste….Picioarele imi ard…ma descalt si, merg…..si, merg…..Vegetatia este f bogata; gandesc, a plouat f mult in vara asta…iarba imi ajunge pana la brau….este atat de moale…ma uit in jurul meu; nimic….gandesc: ” aceasta rochita eleganta, nu are ce cauta in peisaj…si, chiar daca, este cu o palma deasupra genunchiului, tot, este, cumva, nepotrivita momentului; asadar, ” negociez” cu fermoarul si, intr-o secunda, se afla, deja, pe bratul meu drept…..Inaintez…..apar primele fotolii…O asez pe bratul unuia dintre ele, fara a ma mai uita la numele inscris, cu litere aurii…..Si, merg….si, merg…..se lasa seara si, odata cu ea, creste zapusheala….se aude un murmur de izvor…mmmm….gandesc, sunt la cativa pasi de fantana….maresc ritmul….de-abea astept sa ma arunc in apa…sa ma rascoresc…upss, se aud voci…se ” taie” filmul….mai fac 2 pasi si, incremenesc….in fantana sunt 2 tipi; gandesc: ” hai, ca este ceva inedit, imi spun…dupa ce, ca, sunt f putini, sa-i numeri pe degetele de la o mana si, astia care sunt, se afla impreuna…..ma mai linistesc putin atunci cand constat ca, sunt goi, doar de la brau in sus…..au, oarece discutie in contradictoriu; par calmi, insa, ptr a-si intari spusele, din cand in cand, lovesc f tare apa cu mainile si picioarele…ma arunc in primul tufish intalnit; am ghinion, am nimerit intr-un tufish econom….n-am nimic de baut, nimic de mancat, sunt dupa 10 h de ” scarbici”….ce poate fi mai trist???…mi-a fost foame, mi-a fost sete, mi-a fost dor de codrul verde…si, constat, ma aflu in plin conflict, intre doi oameni maturi, inteligenti, care-si sustin cu vehementa, punctele de vedere….divergente, este clar….nu inteleg mare lucru; ceva despre Bacau, ceva despre Oana, despre Laur, despre Mirela, samd….Conflictul se stinge, spontan, a se citi: unul dintre ei trage un foc de arma, urmat de un strigat: “ignore”…..si, paraseste hotarat fantana, disparand, in noapte……il mai aud, pe cel ramas, cum spune: Ia uite, bai, frate, stie si limbi straine…si, bombane si, bombane….dupa care, suparat si infierbantat de nervi, inchide ochii, se lasa pe spate si, relaxant, face o pluta……..Intre timp, eu, in tufishul econom ” fierb” si la propriu si la figurat……Si, nemancata si, nebauta si, neudata…..este muuult prea mult….cat de finuta ai fi….cat de diplomata ai fi…..curg apele pe mine…..as da orice ptr o baie….ies, tiptil, din tufish…intru, in fantana, fara a face nici cel mai mic zgomot…ah, este minunat…..uit de toate relele….tipul, in celalalt colt al fantanei, nemiscat….Se aud pasi in poienita…..ma gandesc la ce poate fi mai rau si, preventiv, imi ” trag” o creanga deasa, ce s-a desprins din pom, in urma ultimelor ploi…ma acopar cu ea…..printre, privesc….vad, un tip, bine, care, vine f hotarat…se opreste in dreptul fantanei si, cu o voce f puternica, spune: Dragul meu prieten, in ultima perioada ai fost foarte nelinistit si, datorita tonului ori anumitor remarce, ai reusit sa o superi pe cea pe care eu o indragesc cel mai mult…Ce ai de spus, asadar, in apararea ta?…Tipul, se dezmeticeste brusc si, spune: Pai, eu nu am intentionat nici un moment s-o supar….de fapt, eu am fost cel care s-a suparat…pe sat…Primeste, drept raspuns, niste coarne peste bot……Tot nu am inteles; ce cauta stapana mea in aceasta ecuatie???…..Pai, eu am crezut ca m-a parasit……Pai, da, te-a parasit, in momentul in care, TU, ne-ai parasit……Tipul, este bulversat….si, fiind un tip credincios, mai adauga: Uite, astept un semn de la divinitate; oricare ar fi el, eu voi intelege…..intervin; ii trag vreo 3 crengi in cap: jappp…jappp…jappp……..Inlemneste…..si, mai spune: incep, sa vad, din nou, totul in roz…….era muuult prea mult mov……coroborat cu ochelarii de vedere….acum, inteleg…..era cam mult ptr mine…….mamma-mia, ce-mi place!!!!…..acum, vad totul mult mai clar…poienita este verde, apa este bleu, uite, vad si-o tipa misto, in celalalt unghi al fantanei…..Hellooow, i se raspunde; cam mult efort ai depus ptr o singura zi……Ai inceput sa ai vedenii….asadar, cel mai bine-ar fi, dragul meu prieten, sa te imbraci si sa pleci acasa…..Ne revedem, maine, negresit….Uite aici, hainele tale si, sa auzim numai de bine…..Il conduce, spre iesirea din poienita……Raman singura….este atat de liniste….aerul curat….mirosul de brad….ma balacesc….este minunat…..atipesc….ma trezesc, pe un refren, superb: Salut, c’est encore, moi…Salut, comment tu vas?…Le temps m’a paru tres long….Long de la maison….J’ai pense a toi….Ma scufund, in apa, pana la gat si, ma pitesc dupa creanga…..Printre, vad un tip mishto, imbracat intr-un costum alb…..Priveste, in jur….Si-aprinde, nonsalant o tigare; in cealalta mana, tine un pahar de whisky…Si, spune; mmda, as putea, totusi, reveni…..daaar, mi-e atat de leneeee…..Intr-un tarziu, dispare, in noapte…….Raman, nemiscata, minute in sir…..Ma intreb, ce s-ar mai putea intampla….Ma cuprinde o oarece neliniste…..Si, totusi…..Intr-un tarziu, parasesc fanatana arteziana….chiar, nu stiu, incotro s-o iau…gandesc ca, cu cat este mai intuneric, cu-atat ma indrept mai rapid, spre iesirea din poienita si, merg….si, merg…..cand, deodata, se aud pasi, in urma mea….inlemnesc…si, o voce puternica, insa, in acelasi timp blajina, imi spune: Dna Lili, va rog frumos sa va imbracati; am avut grija de rochita Dv….Stiu ca sunteti foarte obosita, va ofer coarnele mele, din tot sufletul….Eu, va voi conduce acasa….Dv nu trebuie decat sa aveti incredere deplina in mine….Eu, va respect si va iubesc, pana la nori si inapoi…..Ma cuprinde o amorteala placuta….Ma simt in siguranta….Imi promit, ca, voi reveni……….NOAPTE BUNA, COPII………………………………