Pareri despre emisiunea Mireasa pentru fiul meu
Va invit sa va spuneti parerea despre emisiunea Mireasa pentru fiul meu de la Antena 1 si nu numai. Se accepta orice subiect de discutie, fara jigniri, discriminari sau cuvinte triviale.
Ne-mprietenim?
59,933 comentarii la “Pareri despre emisiunea Mireasa pentru fiul meu”
Pages: « 5994 … 1677 1676 1675 1674 1673 [1672] 1671 1670 1669 1668 1667 … 1 » Show All
Pages: « 5994 … 1677 1676 1675 1674 1673 [1672] 1671 1670 1669 1668 1667 … 1 » Show All
Loading ...
December 1st, 2012 at 12:11
Buna ziua tuturor!
LA MULTI ANI ROMANIA !
LA MULTI ANI ROMANI !
December 1st, 2012 at 12:08
Am ales 3 videoclipuri frumoase pentru voi prieteni virtuali,va iubesc si va respact!
December 1st, 2012 at 12:07
http://youtu.be/o1XmouF5Aso
December 1st, 2012 at 12:04
Imi pare rau, nu pot comenta nimic, nu am mai urmarit nici macar sporadic aceasta jalnica emisiune, motivul este acelasi : program superincarcat…
Pe voi va citesc, va apreciez, va iubesc enorm de mult, va sarut cu drag si postez doar doua retete (mai sunt si altele pe site…):
http://youtu.be/uZzyd25pjJc
Vreau sa merg astazi la Carrefour, sper sa mai gasesc sa cumpar un cuptor cu halogen ( promotia este pana pe 2 decembrie) si sa-l experimentez cu aceste retete.
December 1st, 2012 at 12:03
LA MULTI ANI!pentru toti romanii.
December 1st, 2012 at 12:02
http://youtu.be/0Ov_utyB3jE
December 1st, 2012 at 11:58
http://youtu.be/EpzF2OKG0AM
December 1st, 2012 at 10:51
Buna ziua dragi romani si inca o data LA MULTI ANI !
Am copiat acest articol dintr-un ziar ( Ev.z) si l-am postat aici, in memoriam unei eroine a neamului nostru.
Nu intamplator am facut acest lucru, ci si in memoria bunicului meu, care a cunoscut-o indeaproape, fiind foarte indragostit de aceasta fata.
A cunoscut in timpul primul razboi mondial, cand aproape adolescent fiind, a luptat pe front, oferindu-se ca voluntar.
In timpul marii ” deschiaburiri” a Romaniei anilor 1948-1960, eroul, bunicul meu care la Marasesti isi pierduse osul superior de la mana, inlocuit cu o tija, a fost prigonit, urgisit, lasat in ultimul hal, din averea lui facuta prin munca, numai casa si un petic de vie in gradina, la marginea unui orasel de provincie. Si nu numai el a suferit, ci toti deopotriva, copii, nepoti !
In amintirea lor, permiteti !
…………………………………………
Ecaterina Teodoroiu
S-a născut la 14 ianuarie 1894, într-o familie de oameni nevoiaşi, cu mulţi copii. Nu avea loc în pat: dormea în copaie. Mică şi slăbuţă, Lili, cum o alintau părinţii, a fost singura din familie care a învăţat carte. Pentru a scăpa de sărăcie. Era foarte inteligentă, ambiţioasă. Primele două clase primare le-a făcut în Vădeni, localitatea ei natală, care face parte acum din Târgu-Jiu.
Următorii doi ani a urmat şcoala la Târgu-Jiu. La un moment dat, învăţătorul ei a vrut să pună în scenă “Peneş Curcanul” şi a întrebat în clasă cine vrea să joace rolul principal. Cătălina a spus că ea. Dascălul i-a explicat însă că rolul trebuie jucat de un băiat…Catalina Toderiu a plecat apoi la Bucureşti, unde s-a înscris la Şcoala de Fete, deoarece voia să devină învăţătoare. Se pare că la Bucureşti, Cătălina l-a întâlnit pe Gheorghe Manoiu, iubitul ei. În acea perioadă s-a înrolat ca cercetaş, iar imediat ce România a intrat în Primul Război Mondial, a participat pe front ca soră medicală. De aici destinul Ecatetinei Teodoroiu era scris.
Rănită şi prizonieră
Moartea fratelui ei Nicolae, cel cu care Ecaterina s-a înţeles cel mai bine dintre toţi copiii, a afectat-o foarte mult: ea a fost cea care l-a îngropat pe Nicolae pe dealul Sâmbotinului. În octombrie 1916, Ecaterina Teodoroiu decide să slujească ţara în locul fratelui ei, să îl răzbune. Un alt motiv care a determinat-o pe eroină să se înroleze a fost faptul că iubitul său Gheorghe era deja pe front. Părinţii ei nu au fost de acord, dar decizia ei fusese deja luată.
În război, Ecaterina a fost rănită la ambele picioare şi a fost tratată la spitalele Filiaşi, Craiova, Iaşi. Şi-a revenit, apoi a fost luată prizonieră, a reuşit să scape împuşcând “câţiva” soldaţi germani. Eroina a fost distinsă de către generalul Dragalina, în primăvara anului 1917, cu “Virtutea militară de război, clasa a II-a” şi avansată la gradul de sublocotenent.
Conducea un pluton de 25 de soldaţi, la început soldaţilor nu le-a prea convenit că sunt conduşi de o femeie, dar până la urma au apreciat-o. Moartea nu a cruţat- o însă: Ecaterina Teodoroiu nu a reuşit să scape de gloanţele germane. În august 1917, pe câmpul de luptă de la Mărăşeşti, eroina a fost împuşcată în piept. Ultimele ei cuvinte au fost: “Înainte băieţi, sunteţi cu mine!”.
Ecaterina Teodoroiu a fost înmormântată pe câmpul de luptă, apoi trupul ei a fost mutat în Mausoleul de la Mărăşeşti. În 1926 a fost adusă, într-un sicriu de oţel, în mausoleul construit pentru ea în centrul oraşului.
A fost comparată de generalul francez Henri Berthelot cu Ioana D’Arc. A murit cu un an înainte de Marea Unire…
…………………………………………………………….
Adriana, 1 decembrie 2012
December 1st, 2012 at 10:16
La multi ani, ROMANIA!
La multi ani, oameni frumosi din ROMANIA!
La multi bani, conducatorilor din ROMANIA, care au uitat de oamenii frumosi din ROMANIA!
December 1st, 2012 at 10:12
Mariana – Pitesti , imi pare nespus de rau pentru despartirea ta de fratele tau!
Cinci lacrimi de la o necunoscuta
Care auzind vestea trista, a ramas muta
Si impietrita de durere
Pentru aceasta plecare la stele…
As vrea sa pot sa te alin
Si sa iti iau acest suspin
Sa-l impartim macar in doua
Sa-ti fie mai usor cumva
Sa porti aceasta piatra grea
Cuibarita prea devreme in inima ta…
Eu cred ca cei care dispar
Pleaca intr-o lume paralela
Si sunt cu noi… si ne privesc…
Si chiar ne dau cate un semn
Un vis… un iz… cate un zgomot…
Ca noi sa stim de ei cumva…
Un semn… ca ne vor astepta
Sa ne-ntalnim din nou, acolo, sus,
In lumea celor disparuti…
Si ca nu trebuie sa ne fie frica
Cand firul vietii se despica…
Dar, pana la aceasta intalnire
Noi ii vom purta cu drag in amintire
Si in inima noastra pamanteana
Pe toti cei care ne-au fost aici
Parinti, surori, frati si bunici…
Te sarut, sora mea virtuala
Sa fii mereu cu noi aici
Sa-ti mangaiem sufletul frumos
Sa-ti alinam inima ranita
Si ochii plansi si fruntea incretita
Sa-ti picuram in sufletul cernit
Un strop de iubire si incurajare
Sa-ti fim ca o familie din departare.