Mireasa pentru fiul meu

In unele situatii, din diverse motive, un cuplu decide sa locuiasca impreuna cu parintii. De-o fi bine, de-o fi rau, numai persoanele in cauza ne pot raspunde. Un singur lucru este cert: nu exista relatie mai controversata in istoria unei familii decat relatia nora-soacra. In cazul in care credeati ca neintelegerile dintre nora si soacra sunt doar un simplu mit, cercetarile recente ne arata cat de mult va inselati. Diferentele si conflictele dintre generatii sunt o realitate prezenta indeosebi in familiile in care nora locuieste impreuna cu soacra. Mai mult, faptul de a locui impreuna cu soacra are efecte negative asupra sanatatii unei femei. Studiul a fost efectuat de oamenii de stiinta japonezi, iar concluziile acestuia au fost publicate recent pe Daily Mail.

Solicitarea de a se comporta atat ca fiica, cat si ca mama si sotie poate avea consecinte negative asupra sanatatii inimii unei femei, ducand la cresterea presiunii arteriale si chiar la diabet. Oamenii de stiinta au supravegheat timp de 14 ani starea de sanatate a 91 000 de persoane de varsta mijlocie, avand in vedere in primul rand implicatiile de natura psihologica.

Intre 1990 si 2004, 671 de participanti din Japonia au fost diagnosticati cu afectiuni ale arterelor coronare. Intre timp, 339 au decedat din cauza unor boli de inima si 6255 din alte cauze. In cazul in care o femeie locuieste sub acelasi acoperis cu parintii ei sau ai sotului, riscul de a suferi de o boala de inima este de trei ori mai mare decat daca aceasta ar locui doar cu partenerul sau, sunt de parere oamenii de stiinta. Comparativ cu cei care nu aveau si copii, cei care locuiau si cu parintii si cu copii au fost de doua ori mai susceptibili imbolnavirilor de inima.

Desi riscul imbolnavirilor de inima in cazul femeilor care locuiesc cu parintii este in mod semnificativ mai mare, riscul de a muri din cauza acestor boli este acelasi ca si in cazul femeilor care locuiesc doar cu sotul. “Se crede ca rudele apropiate, si in mod special parintii, retin femeile de la unele obiceiuri nesanatoase precum fumatul sau consumul alcoolului, factori ce cresc riscul imbolnavirilor de inima. Pe de o parte, rolul multiplu care ii revine unei femei duce la stres, ceea ce creste predispozitia spre imbolnavirile de inima. Asadar, exista atat aspecte pozitive cat si negative in ceea ce priveste mutatul sub acelasi acoperis cu parintii”, este de parere Hiroyasu Iso, specialist in sanatate publica. care ii revine unei femei duce la stres, ceea ce creste predispozitia spre imbolnavirile de inima. Asadar, exista atat aspecte pozitive cat si negative in ceea ce priveste mutatul sub acelasi acoperis cu parintii”, este de parere Hiroyasu Iso, specialist in sanatate publica.

Sursa : www.garbo.ro

La americani exista un reality show pe un concept asemanator: Sotie pentru tata sau ceva de genul asta. Practic fiicele unui barbat alegeau, dintre mai multe femei, pe cea cu care sunt de acord sa se casatoreasca tatal lor. Cu plansete, declaratii de dragoste si tot tacamul.

Sursa: www.mariussescu.ro

Adela Lupse, prezentatoarea unui concurs interactiv difuzat de National TV, a dat cu telefonul de pamant, a sarit cu picioarele pe aparat si a racnit in fata camerelor de luat vederi zilele trecute pentru ca nu suna niciun telespectator dispus sa rezolve problema propusa. Inregistrarea video in care Adela distruge furioasa telefonul din studio a facut inconjurul lumii, devenind un adevarat hit pe internet, cu peste o suta de mii de afisari. Si o serie de cotidiane din mai multe tari, cum ar fi Marea Britanie, Elvetia, Italia sau Olanda, au postat pe editia online filmuletul cu temperamentala prezentatoare, mentionand si decizia CNA de a amenda postul respectiv cu 5.000 de lei. Ziarele britanice o citeaza pe Adela care ar fi spus ca “probabil ca am exagerat, dar voiam ca oamenii sa sune. Am avut o zi proasta”.
Adela Lupse este prezentatoare a concursurilor interactive de trei ani si a aparut prima data la TV in postura de concurenta la reality-show-ul “Nora pentru mama”, difuzat de Kanal D. In decizia de sanctionare a postului TV, CNA a declarat ca prezentatoarea are “o atitudine violenta cand invita telespectatorii sa participe la competitie, fapt care putea sa afecteze dezvoltarea psihica a minorilor”.

Sursa: www.cancan.ro

“Vreau să sune telefonuuul!” ţipă prezentatoarea de la concursul interactiv difuzat de Naţional TV. Cuprinsă de isterie femeia ia telefonul, îl aruncă pe jos, sare cu picioarele pe el şi ţipă în continuare, pe fondul unei melodii la fel de dramatice.

Aceasta este emisiunea ce a provocat nemulţumirea CNA, care a amendat joi postul de televiziune Naţional TV cu 5.000 de lei pentru încălcarea legislaţiei audiovizuale prin transmiterea unor asemenea emisiuni.

Potrivit Consiliului Naţional al Audiovizualului, moderatoarea concursului interactiv a avut o atitudine violentă când invita telespectatorii să participe la competiţie, fapt care putea să afecteze dezvoltarea psihică a minorilor. Decizia de amendare a postului Naţional TV a fost luată cu opt voturi pentru şi două împotrivă.

Sursa: www.urbaniulian.ro

Cu ocazia zilei de Sf. Ion, tinem sa le uram LA MULTI ANI! Doamnei Ioana si lui Ionut din casa Nora pentru mama 3 si nu in ultimul rand tuturor celor care poarta acest minunat nume.

Moş Crăciun este versiunea mai nouă a Sfântului Nicolae (în engleză: Santa Claus) care şi-a făcut apariţia în secolul XIX. El împarte cadouri tuturor copiilor în noaptea de Crăciun (de 24 spre 25 decembrie).

Chiar dacă mitul poate varia de la zonă la zonă, în special în funcţie de clima în perioada Crăciunului (care pleacă de la o iarnă îngheţată în emisfera nordică şi ajunge la o vară călduroasă în emisfera sudică), în general ni-l imaginăm pe Moş Crăciun ca fiind îmbrăcat într-un costum roşu, având o barbă lungă şi albă şi locuind într-o ţară nordică. Spiriduşii îl ajută la pregătirea cadourilor. El împarte cadourile cu ajutorul unei sanii zburătoare, ce este trasă de reni (sau pe o planşă de surf în Australia). Moş Crăciun intră în case prin horn (dacă există unul) şi pune cadourile sub pomul de Crăciun sau în cismele pregătite special pentru aceasta.

Nu este clar când şi pe ce cale a pătruns mitul lui Moş Crăciun în obiceiurile româneşti. În orice caz, Moş Crăciunul românesc, cu plete dalbe, nu are alura unui yankeu publicitar, sania lui nu este trasă de reni, în cel mai bun caz de cerbi. Astăzi nu poate fi despărţit – nici în imaginaţia copiilor, nici în pregătirile părinţilor – de sărbătoarea Ajunului (seara de 24 decembrie). În timpul regimului comunist ateist, i s-a schimbat numele după modelul rusesc în “Moş Gerilă”, ceea ce a provocat riposta promptă a lui Al.O.Teodoreanu-Păstorel într-un distih celebru care, din motive de purism academic, nu poate fi redat aici.

Un rol important în crearea mitului l-a avut pastorul american Clement Clarke Moore, autor al unui poem care îl prezenta pe Sfântul Nicolae ca şi un personaj simpatic, dolofan şi zâmbitor, care împarte cadourile din sania sa trasă de reni. Publicat pentru prima dată în ziarul Sentinel din New York pe 23 septembrie 1823, poemul a devenit în anii următori foarte căutat, ajungând în mai multe cotidiane din Statele Unite, dar fiind şi tradus şi publicat în întreaga lume.

În 1860, cotidianul Harper’s Illustrated Weekly a publicat un desen al lui Santa Claus, îmbrăcat într-un costum roşu ornat cu nasturi negri şi cu o curea din piele. Timp de aproape 30 de ani, Thomas Nast, desenator şi caricaturist al ziarului, va ilustra prin sute de desene toate aspectele legendei lui Moş Crăciun şi va da mitului principalele sale caracteristici vizuale.Nast este şi cel care a “stabilit” în 1885 că reşedinţa lui Moş Crăciun se află la Polul Nord.Această idee a fost preluată anul următor de scriitorul George P. Webster.

În Italia, într-o emisiune televizată pentru copii, s-a demonstrat în mod “ştiinţific” – pe baza datelor fizice de viteză şi calcul al timpului necesar pentru împărţirea darurilor – inexistenţa lui “Babbo Natale” (Moş Crăciun), ceea ce a provocat dezamăgirea copiilor şi indignarea părinţilor. Această “demonstraţie” este inclusă şi în articolul din Wikipedia italiană dedicat lui “Babbo Natale”, cu concluzia stupidă: Babbo Natale è morto!

În 1931, Moş Crăciun a primit o nouă alură printr-o campanie publicitară, desfăşurată de compania Coca-Cola. Desenatorul Haddon Sundblom i-a dat lui Moş Crăciun o burtă durdulie, un aer jovial, costumul său roşu şi o atitudine tolerantă. În următorii 35 de ani, Coca-Cola va difuza astfel de portrete ale lui Moş Crăciun în presa scrisă. Chiar şi în ziua de astăzi, Coca-Cola, foloseşte aceeaşi imagine a lui Moş Crăciun în spoturile publicitare realizate cu ocazia sărbătorilor de iarnă.

Consiliul National al Audiovizualului (CNA) primeste din ce in ce mai multe reclamatii din partea bucurestenilor referitoare la continutul audiovizual al emisiunii “Nora pentru mama”, difuzata la Kanal D.

-Alo, Farmacia? Maine are sa vina soacra-mea cu un catel…..Va rog sa-i dati niste otrava….
-In regula, dar catelul va nimeri singur drumul catre casa?