Bruneta – poezie de dragoste
Adriana ne-a trimis urmatoarea poezie de dragoste:
O tu, frumoasa “odalisca”
De ce iti e privirea trista ?
Cine oare-n sufletul tau
Iti picura lacrimi mereu?
E indoiala, e iubire
Nesiguranta, gelozie,
Sau sangele clocotitor,
Al unui neam vechi, umblator,
Si de la care ti-a ramas
Privirea si un glas taios,
Razbind prin timpul care curge,
Te rasuceste, te aduce,
Pe pragul durei disperari,
Supusa grelei incercari,
De-a stapani de-a pururi oare,
Iubirea ce astazi te -ndoaie ?
Adriana 14.I.2014
January 16th, 2014 at 18:54
Ea a urcat pe stanci,
Un drum
Greu, daca esti altfel,
Decat majoritatea care
de multe ori.
pret nu prea pune
pe conduita
si vorbe intelepte
spuse cu calm
si pacifiste…
Oare de ce par
Atat de triste?
Adriana, superba poezia! Mi-a umplut suflet cu roua cuvintelor de iubire! Iti multumesc, draga mea!
January 15th, 2014 at 21:34
Foarte frumos!
January 15th, 2014 at 19:29
FELICITARI ADRIANA, ESTI F. TALENTATA. INTRU IN CASUTA, SPECIAL PENTRU TINE. CEEA CE POSTEZI, MA RELAXEAZA IMI FACE PLACERE. PUPICEI, GABRIELA.