“Îmi rog viața , doar să tacă” – poezie


Anana ne-a trimis urmatoarea poezie:

douce_melancolie_by_chenuche

Mă ceartă viața ! Dar de ce ?
Mereu mă ceartă și eu plâng .
Îmi spune că-n căușul palmei ,
Ani risipiți , eu am să strâng !

Îmi rog viața , doar să tacă ,
Să nu-mi mai zbiere zi de zi ,
Că-mi trece-n grabă , risipită …
Tot așteptând , ca tu să vii .

Mă ceartă viața , iar eu…tac !
Ascult plângând , cum îmi vorbește .
Pe cine oare tu, aștepți ?
Tu chiar îl crezi că te iubește ?

În câte nopți , ți-a văzut plânsul ?
Și-n câte , lacrima ți-a șters ?
Pe-al sorții drum întortocheat…
De câte ori cu tine-a mers ?

Nu e iubire ! Nu fi oarbă …
Eu trec și mă vei regreta !
Sunt numai una , și mă duc…
Și alta , nu vei mai avea !

De ce trăiești doar din iluzii ,
Din vise ce te-mbolnavesc ?
Cât să-ți tot strig , trăiește-ți viața ,
Suflet pribeag…că obosesc !

Stau rezemată-n două coate ,
Privesc în gol , n-aud nimic .
Pe viață n-o mai bag în seamă ,
Nu-i mai răspund , nimic nu-i zic !

La tâmple mi s-a albit părul ,
De lacrimi, fața mi-e brăzdată .
Eu dragule , sunt inc-aici ,
Te tot aștept , ca altădată !

Spune-i tu vieți-mi ca să tacă ,
Spune-i, și că nu ai să vii !
M-a tot certat , îndreptățită…
Cu tine-n suflet , voi pieri !

( Jurca Marinela Florina )

Un comentariu la ““Îmi rog viața , doar să tacă” – poezie”

  1. 1
    Tilda Says:

    Anana ai ales o poezie foarte frumoasa, am citit de doua ori …. pe undeva ma regasesc si eu, m-a atins.

Comenteaza aici

Spam protection by WP Captcha-Free