“Luati aminte” – poezie pamflet
Monica (Pitesti) ne-a trimis urmatoarea poezie intitulata “Luati aminte!”, cu mentiunea: “pamflet/orice asemananre este pur intamplatoare”. Totul este un pamflet si trebuie tratat ca atare.
Stau picior peste picior,
Si v-avertizez de zor:
Scuze eu, nu imi voi cere
Asta e a mea placere !
Sotul meu inversunat,
Lumii intregi a aratat
De ce este el in stare
Strigand totu-n gura mare:
– Dragii tatei copilasi
Ce sunteti ai mei urmasi,
Niciodata nu cedati,
Altfel premiul, cum il luati ?
– Ce conteaza pentru noi
Ca n-avem studii ca ei?
Astazi cine are carte
De necazuri are parte !
– De la mine ati invatat
Sa fiti primii la infruntat
Primii la cearta, scandal,
Sa n-aveti obraz “toval”
– Dati cu gura, ignorati,
Jigniti, sfidati, enervati
Toate aceste invataturi
La voi sa faca minuni !
– Eu, nu am de nimeni frica
Cine la mine ridica
Degetelul sau manuta
I le-am retezat fuguta !
– Nu pot sa ma stapanesc,
Asa stiu, asa vorbesc.
Unul in sat, este ca mine
Toata lumea stie bine !
– Pe nevasta-mi rasfatata,
Toata ziua lesinata,
Dupa niste maimutoaie,
Sa nu mi-o mai faceti oaie !
– Eu nu ma cobor usor
La nivel de baba-zor;
De vreau, o las ca pe mine
Asa stirba, vedeti bine !
– Baiatul ei “tractorist”
Cu diploma de ASE-ist,
Nu inseamna pentru noi
Nici cat Gheorghe de la oi !
– Din concurs cand o iesi
O sa cunoasca intai
Asa cum l-am avertizat
Pumnul meu neaparat !
– Multe as fi avut sa urlu
Dar moderatoare unu
Avea ochii inlacrimati
Si de .. doar suntem barbati !
Uite asa a zis fa zau
Barbatelul meu !
A speriat toata planeta
Si pe AIA cu trotineta
Ca i-am zis lui fiu-meu zau,
Si pe AIA sa o iau eu ?
Dar acuma, gata pas
Lacat la gura am pus !
Nu mai vreau sa spun nimic
Nci macar de-un semn sa zic
Mai sant doua saptamani
Si banii sunt tare buni !
…………………………………..
Aut: Doamne tie-ti multumesc,
Adevarul eu graiesc
Ca am azi in jurul meu
“Lume buna”, cum vreau eu !
Tu in cale sa nu-mi scoti
Niciodata asa ceva,
Eu mereu te voi slavi
In veci, supusa iti voi fi !
Loading ...
July 26th, 2012 at 13:31
Sonia, aparatoarea si criticul nosrtru literar, asa este dar cat de dura sa fiu, tu nu vezi ca nici atat nu se accepta?
Cu Tymbre al tau ( m-ai facut sa rad) e alta… poveste. Am tastat destul si cu el ! Pupici
July 26th, 2012 at 12:29
Bravo Monica,tu ai pus in versuri situatia creata de Cornel si eu in proza! Felicitari!
Sonia,multumesc mult! Pupici!
July 26th, 2012 at 09:27
moni sti ca eu tin cu dreptatea dar mai bine a surpins otilia aspectu cu ocnitarul urlator in scris, de ce n-ai scris si cu limbre?
July 26th, 2012 at 07:13
Din pacate, personaje ca cele din pamflet, ne inconjoara: femei, care cautand sa pozeze in “doamne” devin ridicole prin manifestarile lor: scuipa, blestema, fac grimase, adopta pozitii indecente, barfesc, simuleaza boala, etc.; barbatii, si ei sunt destui ca personajul din pamflet. A tipa, urla, jigni, fara sa tii cont de locul unde te afli, a amenita , a jigni, a-ti intimda adversarul aflat in imposibilitatea de a reactiona, ce poate fi mai elocvent spre a te duce cu gandul la tipul de barbat ” imposibil” !!!
Daca cineva se recunoaste in pamflet, nu este vina mea !
July 25th, 2012 at 23:51
ceva mai adevarat ca acest pamflet nu am citit niciodata:)felicitari